23 august
CUNOAŞTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă lansarea, la 23.08.2010, a celei de-a XVIII-a ediţii a concursului on-line, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!“
Concursul cuprinde două serii de întrebări şi se va desfăşura în perioada 23.08-22.11.2010. Tematica concursului se adresează tuturor celor pasionaţi de istorie şi de cultul eroilor la români.
Accesaţi secţiunea Concurs a site-ului nostru, unde sunt prezentate toate informaţiile necesare pentru a vă înscrie şi a participa.
Rezultatele şi numele câştigătorilor vor fi afişate pe site-ul Oficiului începând cu data de 30.11.2010.

Vă aşteptăm să participaţi la concurs!

---

15 august
ZIUA MARINEI ROMÂNE

După aproape cinci secole de exploatare otomană, revenirea Dobrogei la Patria Mamă, în urma Războiului de Independenţă din 1877 - 1878 (14 noiembrie 1878), a însemnat pentru poporul român ieşirea la Marea Neagră, dar, mai ales, deschiderea spre lume pe calea apelor.
Patronul Marinei s-a sărbătorit oficial pentru prima dată în data de 15 august 1902, pe Crucişătorul Elisabeta, în prezenţa ministrului de război Dimitrie A. Sturdza şi a tuturor ofiţerilor Diviziei de Mare. Astfel, pe faleza Cazinoului au fost organizate ample manifestări „ luminaţii feerice, tablouri alegorice, coruri şi altele“.
Tradiţia a continuat şi în anii celui de-al Doilea Război Mondial, când Ziua Marinei s-a celebrat într-un cadru sobru de reculegere şi preamărire a eroilor marinari căzuţi pe front, având loc pelerinaje la Cimitirele Eroilor şi defilări ale marinarilor.
Începând cu anul 1954, Ziua Marinei Române s-a celebrat în prima duminică a lunii august, iar după 1990 s-a reluat tradiţia sărbătoririi Marinei Române pe 15 august, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, protectoarea celor care călătoresc pe ape.
Cu acest prilej, Oficiul aduce un omagiu jertfelor militarilor acestei arme din timpul războaielor de independenţă, apărare şi reîntregire naţională.“

---

10 august
STABILIREA CÂŞTIGĂTORILOR CONCURSULUI ONLINE SĂ NU NE UITĂM EROII!, EDIŢIA A XVII-A

Ediţia a XVII-a a concursului online Să nu ne uităm eroii! s-a încheiat .

Răspunsurile corecte la întrebările celor două serii ale acestei ediţii sunt următoarele:

Seria I: 1-b; 2-c; 3-b; 4-b; 5-c; 6-c; 7-b; 8-b; 9-c; 10-b; 11-a; 12-c; 13-c; 14-b; 15-a;

Seria II: 1-a; 2-b; 3-c; 4-b; 5-c.

Din păcate, la prezenta ediţie niciun concurent nu a întrunit punctajul maxim (20 puncte). Pentru a răsplăti eforturile concurenţilor şi în conformitate cu prevederile regulamentului de desfăşurare a concursului, câştigătorii au fost extraşi, prin tragere la sorţi, din rândul persoanelor care au obţinut 19 puncte.
Astfel, în urma evaluării rezultatelor şi a tragerii la sorţi, au fost desemnaţi următorii câştigători:

Locul I: Bracon Vlăduţ, jud. Neamţ

Locul II: Ramascanu Elena, jud. Iaşi

Locul III: Anton Traian, jud. Neamţ

Premiile, constând în cărţi cu tematică istorică şi diploma de participare acordată de Oficiu, vor fi expediate celor trei câştigători prin poştă.

Mulţumind tuturor concurenţilor pentru participare, vă semnalăm că în curând va fi lansată următoarea ediţie a acestui concurs de tradiţie.

---

02 august
VIZITĂ DE DOCUMENTARE ÎN CAPITALĂ ŞI ÎN JUDEŢELE GIURGIU ŞI TELEORMAN

În data de 22.07.2010, o delegaţie a Oficiului, condusă de directorul instituţiei, dl. col. dr. Marian Popescu, s-a deplasat la Cimitirul eroilor români Ghencea (din Capitală), precum şi în judeţele Giurgiu şi Teleorman, în vederea verificării stării de întreţinere a mormintelor şi operelor comemorative de război de pe raza acestor unităţi administrative. Au fost vizate, în mod special, Mausoleul eroilor din cadrul complexului monahal Comana şi cimitirele de onoare ale militarilor români de la Prunaru (com. Bujoreni; foto 1) şi Valea Plopilor (com. Ghimpaţi; foto 2).

În urma documentării de teren şi a dialogului cu factorii responsabili de întreţinerea acestor obiective comemorativ funerare, s-au desprins câteva concluzii, pe care Oficiul le va lua în calcul în perspectiva derulării, pe viitor, a propriilor programe de reconstrucţie, renovare, întreţinere sau conservare a mormintelor şi monumentelor de război din ţară.
În acest sens, reabilitarea Cimitirului eroilor români, din Primul Război Mondial, din cadrul complexului funerar Ghencea, reprezintă una dintre priorităţile Oficiului, care a întreprins demersuri şi în trecut pentru renovarea acestei necropole.

De asemenea, au fost identificate două posibile destinaţii pentru taberele de voluntari ce vor fi organizate, anul viitor, de către Oficiu; este vorba de cimitirele de onoare româneşti de la Prunaru şi Valea Plopilor (fost Bălăria).
În ceea ce priveşte Mausoleul eroilor de la Comana, reprezentanţii Oficiului au fost informaţi despre preconizata acţiune de reabilitare a acestuia, cu fonduri europene, în cadrul unui parteneriat între Mânăstirea Comana şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Giurgiu, în acest sens obţinându-se deja avizele necesare de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

---

29 iulie
ZIUA IMNULUI NAŢIONAL

Ziua de 29 iulie a fost proclamată, în 1998, Ziua Imnului Naţional al României – „Deşteaptă-te, române!“, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.
Pe 29 iulie 1848, – „Deşteaptă-te, române!“ a fost cântat pentru prima data în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol, – „Deşteaptă-te, române!“ a fost ales, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, imnul naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.
Conform Constituţiei României, Imnul naţional este considerat simbol naţional, alături de Drapelul tricolor, Stema ţării şi Sigiliul statului.
Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor.
Potrivit Art.12, alineatul 3 din Constituţie, Imnul Naţional al României „Deşteaptă-te, române!“ este format din versurile strofelor 1, 2 ,4 si 11 ale poeziei "Un răsunet" de Andrei Mureşanu, pe muzica lui Anton Pann.
Titlul „Deşteaptă-te, române!” are şi o semnificaţie socială şi naţională; socială, deoarece impune transpunerea aspiraţiei spre o lume nouă; naţională, deoarece alătură „această deşteptare“ tradiţiei istorice. Imnul conţine îndemnul „acum ori niciodată”, prezent şi în alte imnuri naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze, având semnificaţia de acţiune neînreruptă pentru păstrarea identităţii naţionale.
Conform tradiţiei, Ziua Imnului Naţional al României va fi marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

---

28 iulie
ZIUA ARHIVELOR MILITARE

Vineri, 23 iulie a.c., s-a desfăşurat la Piteşti, la sediul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Istorice Militare, Sesiunea internaţională Arhivistica militară românească în slujba istoriografiei internaţionale, organizată cu prilejul împlinirii a 90 de ani de existenţă a arhivelor militare române.

În deschidere au ţinut alocuţiuni prefectul judeţului Argeş, preşedintele Consiliului Judeţean şi viceprimarul municipiului Piteşti.

Cu acest prilej s-au lansat şi revistele Document, nr. 3 (49) / 2010, şi Orizont XXI, nr. 2/2010, în care se regăsesc detalii privind Centenarul aviaţiei române sau despre Monumente din România întru cinstirea eroilor, de prof. Virgiliu Z. Teodorescu,

De asemenea, un preot militar a oficiat o slujbă religioasă la Troiţa eroilor din regimentul IV Argeş. Monumentul a fost sfinţit la 26 octombrie 2007, „întru pomenirea jertfelor aduse de ostaşii Regimentului IV Argeş în războaiele purtate de neamul românesc pentru menţinerea fiinţei naţionale”.

---

16 iulie
COMEMORAREA EROILOR ROMÂNI LA VĂRVĂREUCA

Sâmbătă, 17 iulie a.c., în localitatea Vărvăreuca (Raionul Floreşti, Republica Moldova) se va desfăşura o activitate de comemorare a eroilor români din Diviziile 8, 13 şi 14 Infanterie, care au murit în luptele din zona Valea Răutului în perioada 14 – 18 iulie 1941.
Activitatea comemorativă, organizată de Asociaţia Memoria la Muzeul din str. Mihai Eminescu nr. 56, va începe la ora 12 şi va consta în oficierea unui serviciu religios de pomenire a eroilor români. La eveniment vor participa mai mulţi veterani de război care au luat parte la luptele din avara anului 1941.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a dezvelit la Vărăvăreuca, la 25.10.2008, o troiţă în memoria eroilor români morţi, în anul 1941, în luptele de pe înălţimea Borţoasa.
Majoritatea eroilor români care au murit în luptele din 14 – 18 iulie 1941 au fost înhumaţi în Cimitirul eroilor din Floreşti. Acesta a fost amenajat de armata română, fiind reamenajat, în anul 1943, de Aşezământul Regina Maria pentru Cultul Eroilor.
Cimitirul eroilor de la Floreşti a fost dezafectat după anul 1944, pe locul acestuia amenajându-se o casă.

---

14 iulie
ZIUA TRANSMISIONIŞTILOR MILITARI

Astăzi, 14 iulie, se împlinesc 137 de ani de la înfiinţarea de către Carol I, prin Înaltul Decret Regal nr. 1303 din 14 iulie 1873, a primei subunităţi de transmisiuni-secţia de telegrafie din Armata României.
Comunicarea la distanţă a fost una dintre dorinţele omenirii încă de la începuturi, dar care s-a împlinit abia în prima jumătate a secolului al XIX-lea prin realizările de seamă ale lui Samuel Finlez Breeze Morse şi Alexandre Graham Bell.
Noile realizări tehnice au avut efecte incomensurabile în plan economic şi social, iar din a doua jumătate a socolului al XIX-lea au pătruns şi în armatele vremii, inclusiv în armata statului român.
De-a lungul timpului, structurile transmisioniştilor au suferit numeroase transformări calitative şi cantitative, ajungând, în prezent, la nivelul structurilor similare din armatele statelor membre NATO. Pe această cale Oficiul omagiază activitatea desfăşurată de transmisionişti, atât în timp de pace, cât mai ales în timpul Războiului de Independenţă 1877-1878 şi a celor două războaie mondiale. LA MULŢI ANI, transmisioniştilor militari!“

---

9 iulie
MORŢI PENTRU ÎNTREGIREA ŢĂREI

Banca Naţională a României a organizat ieri, 8 iulie a.c., Simpozionul cu tema Palatul vechi al B.N.R. – capodoperă a patrimoniului arhitectural al României.

Cu acest prilej, participanţii la eveniment au analizat arhitectura internă a B.N.R., unul dintre elementele de decor fiind o placă comemorativă, realizată în memoria a 21 de eroi români, foşti funcţionari ai B.N.R., care au murit pe câmpurile de luptă din Primul Război Mondial.

Iniţiativa realizării plăcii datează din anul 1925, când conducerea B.N.R. l-a desemnat pe sculptorul Dimitrie Măţăoanu să proiecteze şi să realizeze monumentul.

Niciuna dintre variantele propuse de Măţăoanu nu s-a materializat, proiectul fiind atribuit sculptoriţei franceze Margareta Lavrillier – Cossănceanu, în anul 1933, şi sculptorului Ion Jalea, în anul 1935.
În cele din urmă, conducerea B.N.R. a lansat, în anul 1936, un concurs de proiecte, câştigătorul trebuind să realizeze lucrarea în maxim două luni. Concursul nu a avut nici un câştigător, în condiţiile în care proiectele prezentate au fost considerate ca neconvingătoare. În acest context, Radu DUDESCU, arhitectul B.N.R., a fost desemnat să realizeze proiectul plăcii comemorative. Firma fraţilor G. şi B. Santalena s-a angajat să realizeze placa din piatră de Başcoi, în urma unei licitaţii publice. Arhitectul Dudescu a motivat guvernatorului Mitiţă Constantinesacu alegerea materialului prin faptul că preţul era de numai 51.000 de lei, iar piatra de Başcoi se folosise şi la Palatul Regal, considerând că „structura şi culoarea pietrei se va armoniza cu arhitectura Băncii“.

Placa a fost dezvelită la 11 noiembrie 1937, cu prilejul aniversării a 19 ani de la semnarea armistiţiului şi încheierea Primului Război Mondial.

---

26 iunie
ZIUA DRAPELULUI

Ziua de 26 iunie a fost proclamată prin legea nr. 96 din 20 mai 1998 Ziua Drapelului Naţional. Conform legii, această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
mai multe despre drapelul naţional

 

---

17 iunie

100 DE ANI DE LA PRIMUL ZBOR CU UN APARAT DE ZBOR, MAI GREU DECÂT AERUL, PROIECTAT, REALIZAT ŞI PILOTAT DE CĂTRE UN ROMÂN

 

În Bucureşti, pe esplanada de la intrarea principală a complexului comercial AFI Palace - ridicat pe locul fostului Aerodrom Cotroceni - s-a desfăşurat o manifestare ocazionată de împlinirea unui secol de la primul zbor al avionului „Vlaicu I“. Acest vehicul aerian, cel dintâi aparat de zbor mai greu decât aerul, a fost proiectat, realizat şi pilotat în spaţiul aerian românesc de către un român. Performanţa excepţională, din 17 iunie 1910, a tânărului inginer Vlaicu a propulsat ţara noastră în elita aeronauticii mondiale.

La manifestare au participat oficiali ai Ministerului Apărării Naţionale, cadre militare din Statul Major al Forţelor Aeriene, membri ARPIA şi un numeros public.

Punctul culminant al ceremoniei aniversare l-a constituit survolul în zona Cotroceni a cinci formaţii de avioane şi elicoptere, care au prezentat, în aer, onorul eroului aviaţiei româneşti, Aurel Vlaicu.

Totodată, în interiorul complexului AFI Palace Cotroceni au fost expuse replicile a două aparate de zbor: a avionului Vlaicu II şi a unui planor conceput de Aurel Vlaicu.

Cu ocazia ceremoniei au fost dezvelite două plăci memoriale, prima realizată de Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii, amintind de zborul de acum 100 de ani al avionului „Vlaicu I“, cea de-a doua fiind placa executată cu ocazia jubileului de la zborul lui Aurel Vlaicu peste Câmpia Cotrocenilor şi amplasată, în 1960, pe zidul uneia din clădirile fostei Uzine de Motoare Electrice. Referitor la acest din urmă însemn comemorativ, se poate menţiona faptul că, în anul 2006, Oficiul s-a implicat în salvarea sa de la distrugere, atunci când numita întreprindere bucureşteană a fost dezafectată.

---

31 mai
MINORITAR ÎN EUROPA

Complexul Muzeal Arad a organizat, în perioada 27-28 mai 2010, Colocviul Internaţional Minoritar în Europa. Istorie, memorie, destin.

La eveniment au participat cercetători din străinătate (Universitatea Nova din Alexandria, Virginia, SUA, Universitatea din Novi Sad, Institutul de Etnologie al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Belgrad, Institutul de Balcanologie al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Belgrad, Şcoala de Înalte Studii de Specialitate din Vârşeţ, Muzeul Voevodinei din Novi Sad, Muzeul Petöfi Sándor din Aszod, Ungaria) şi din România (Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea de Vest, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Muzeul Satului Bănăţean, Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti).
Una dintre comunicări a avut ca temă Cimitirul de onoare din municipiul Satu Mare.
În cadrul Cimitirului de onoare au fost înhumaţi, în morminte individuale şi în osuarul din centrul necropolei, militari români, evrei, germani, ruşi, sârbi şi unguri, care au murit în luptă sau în spitalele de campanie din Primul Război Mondial.
Cimitirul a fost reamenajat, în anul 1927, de Societatea Cultul Eroilor, acesta păstrându-şi până în prezent aspectul iniţial.

 

---

20 mai
CEREMONIE LA MONUMENTUL MILITARILOR MAGHIARI

Cu prilejul Zilei Armatei Republicii Ungare s-a desfăşurat, azi, în cimitirul Calvin din Bucureşti o ceremonie de depunere a unor coroane de flori la monumentul militarilor maghiari, morţi în războaie pe teritoriul României.

Ceremonia a fost deschisă prin intonarea imnurilor de stat ale Republicii Ungare şi României, urmând alocuţiunea preotului Cimitirului Calvin, acesta pomenindu-i pe militarii care au murit în conflictele armate şi rugându-se pentru odihna sufletelor eroilor.

Au depus coroane de flori reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Ambasadorul şi ataşatul militar ai Republicii Ungare, Ambasadorul Bulgariei, ataşatul militar al Germaniei şi o delegaţie a U.D.M.R.

Monumentul din Cimitirul Calvin a fost inaugurat la 1 noiembrie 2009, cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

---

13 MAI
ROMÂNII ŞI-AU CELEBRAT EROII

Pentru toţi românii, Sărbătoarea Înălţării Domnului are o semnificaţie deosebită, căci astăzi, mărturisind şi cinstind puterea de luptă, jertfa şi îndurarea întru Dumnezeu a martirilor căzuţi pe câmpul de luptă, îi pomenim pe toţi eroii neamului românesc.

Cultul eroilor la români, acordarea respectului cuvenit şi pomenirea din generaţie în generaţie a celor căzuţi jertfă pe câmpurile de luptă pentru apărarea ţării, fac parte din conştiinţa românească, din sufletul şi credinţa românilor.

Cu prilejul Zilei Eroilor – 13 mai 2010, au avut loc ceremonii militare şi religioase în Capitală la Cimitirul Israelit Filantropia – ora 10 00; Mormântul Ostaşului Necunoscut, Monumentul Eroilor Patriei (U.N.Ap.), Cimitirul Eroilor Revoluţiei, Cimitirul Militar Ghencea, Monumentul Ultimul „Străjer al Capitalei“, Parcela Eroilor de pe D.N. 1, Monumentul eroilor jandarmi şi Parcela de onoare din Cimitirul Reînvierea – ora 12 00; Monumentul Pompierilor – ora 13 30.
Totodată, în Capitală, Ziua Eroilor a fost celebrată prin organizarea de ceremonii militare şi religioase la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol.

La ceremonie au participat reprezentanţi de la Administraţia Prezidenţială, Guvernul României, Camera Deputaţilor, Arhiepiscopia Romano-Catolică, Curtea Constituţională, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Primăria Municipiului Bucureşti, PNŢCD, veterani de război, oficialităţi din administraţia publică centrală şi locală, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale, elevi şi locuitori ai Capitalei.
La ceremonialele militare a participat Regimentul 30 Gardă şi Protocol a Ministerului Apărării Naţionale.

La verticala Mormântului Ostaşului Necunoscut o formaţie de aeronave militare - constituită din trei avioane MIG 21 LanceR şi trei elicoptere IAR - 330 Puma Socat - au efectuat un zbor, aducând un omagiu eroilor neamului cu prilejul acestei sărbători naţionale.
În calitate de organizator, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte tuturor participanţilor la ceremonii!

Aspecte video de la eveniment

Imagini Ziua Eroilor
- Bucureşti, Parcul Carol

---

APEL PENTRU NEUITARE
13 MAI - ZIUA EROILOR

Joi, 13 mai, de Înălţarea Domnului Iisus Hristos celebrăm Ziua Eroilor, prilej de recunoştinţă şi cinstire a memoriei eroilor români căzuţi în marile conflagraţii mondiale, dar şi a celor morţi în Războiul de Independenţă.

În spiritul tradiţiei europene, în România, Zilei Eroilor i s-a conferit prin lege statutul de sărbătoare naţională, în acest an evenimentul desfăşurându-se în contextul împlinirii a 65 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Festivităţile din ţară şi din străinătate au loc în baza Programului manifestărilor dedicate Zilei Eroilor – 13 mai 2010, elaborat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 453 din 05.05.2010.

Astfel, vor avea loc ceremonii militare şi religioase în Capitală, după cum urmează: Cimitirul Israelit „Filantropia“ – ora 10 00; Mormântul Ostaşului Necunoscut, Monumentul Eroilor Patriei (U.N.Ap.), Cimitirul „Eroii Revoluţiei“, Cimitirul Militar Ghencea, Monumentul Ultimului Străjer al Capitalei, Parcela Eroilor de pe D.N. 1, Monumentul Eroilor Jandarmi din Parcul Cişmigiu şi Parcela de Onoare din Cimitirul Reînvierea – ora 12 00; Monumentul Pompierilor din curtea Bisericii „Sfântul Gheorghe – Plevna“ – ora 13 30.

Pe timpul desfăşurării ceremoniei, la verticala Mormântului Ostaşului Necunoscut se va executa survolul spaţiului aerian, cu formaţii de elicoptere IAR 330 SOCAT şi avioane MIG 21 Lancer.

În vederea desfăşurării în bune condiţii a ceremoniilor comemorative, traficul rutier va fi restricţionat, începând cu ora 11 30, pe sensul dinspre Şoseaua Giurgiului către B-dul Dimitrie Cantemir, în faţa Cimitirului Eroilor Revoluţiei şi în intervalul 12 00 – 13 00, pe sensul dinspre Str. Cuţitul de Argint şi Şoseaua Viilor spre cimitir.

Comemorarea celor care şi-au jertfit viaţa pentru România, protejarea mormintelor lor aflate în ţară sau pe meleaguri străine, sunt datorii sacre ale statului şi ale fiecărui cetaţean. Dăinuieşte peste decenii tradiţia de a respecta atât mormintele eroilor Patriei, cât şi cele ale militarilor străini căzuţi pe teritoriul ţării noastre, indiferent dacă ne-au fost aliaţi sau inamici.

Prin programele şi proiectele pe care le iniţiază, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor acţionează consecvent pentru protejarea şi întreţinerea cimitirelor şi monumentelor comemorative de război din ţară şi străinătate.

În această zi sfântă să ne plecăm, cu adâncă smerenie, în faţa mulţimii de eroi ai Neamului, presărând pe mormintele şi monumentele lor lacrimile recunoştinţei, aprinzând o lumânare care să le lumineze calea în veşnicie!“

---

7 mai 2010
CEREMONIE LA CIMITIRUL EROILOR SOVIETICI

Astăzi, 7 mai 2010, la Cimitirul Eroilor Sovietici din Şos. Pipera, a avut loc o manifestare comemorativă dedicată sărbătoririi a 65 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Au fost prezenţi ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse la Bucureşti, Excelenţa Sa, domnul Alexander Churilin, delegaţii ale Ministerului Apărării, Parlamentului României, veterani de război, diplomaţi şi ataşaţi militari acreditaţi în România, elevi.

Cu acest prilej, la monumentul eroilor sovietici, o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a depus o jerbă de flori.

---

30 APRILIE 2010

STABILIREA CÂŞTIGĂTORILOR CONCURSULUI ONLINE SĂ NU NE UITĂM EROII!, EDIŢIA XVI-A

S-a încheiat concursul online Să nu ne uităm eroii!, ediţia a XVI-a .

În urma evaluării rezultatelor şi a tragerii la sorţi, au fost desemnaţi următorii câştigători:

Locul I: URZICĂ ANDREEA LUCIANA, jud. Neamţ, comuna Vânători-Neamţ

Locul II: TIRLI GRIGORE, Bucureşti

Locul III: SUTA ANIŞOARA, Câmpulung-Muscel, jud. Argeş

Concurenţii care au răspuns corect la ambele serii de întrebări vor primi diplome de participare.

Mulţumim tuturor concurenţilor pentru participare şi vă aşteptăm cu drag la următoarele ediţii ale concursului. Lansarea lor va fi anunţată din timp pe site-ul nostru.

---

28 aprilie 2010
ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI

Ieri, 27 aprilie, s-a desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional o Adunare solemnă, dedicată sărbătoririi Zilei Veteranilor de Război.
Au participat invitaţi de la Preşedenţia României, Senat, Camera Deputaţilor, Guvern, ataşaţi militari străini acreditaţi la Bucureşti şi personalităţi din viaţa culturală sau militară.
În discursul de deschidere, generalul Marin Dragnea s-a referit, printre altele, şi la eroii români înhumaţi în Crimeea, Caucaz, Volgograd, Oarba de Mureş, Oradea, Debreţin, Banská Bystrica şi Zvolen.
Gabriel Oprea, ministrul apărării naţionale, i-a asigurat pe veteranii de război de întreaga recunoştinţă şi preţuire a armatei române „Pentru curajul şi spiritul de sacrificiu de care aţi dat dovadă pe timpul războiului, în anii grei de transformări care au urmat, dar şi în viaţa personală, pentru faptul că aţi trecut cu bine şi cu fruntea sus peste greutăţile vieţii“.
Prin Decret prezidenţial s-a conferit unor veterani de război Ordinul Virtutea militară în grad de Cavaler, iar prin Ordin al ministrului apărării naţionale toţi veteranii de război au fost avansaţi la gradul următor, ca semn de înaltă cinstire şi recunoştinţă pentru faptele de arme săvârşite de către veteranii de război pe fronturile celui de-al doilea război mondial, precum şi pentru cinstirea memoriei celor peste 750 de mii de foşti camarazi ai lor, care au făcut jertfa supremă pe câmpurile de luptă.
Ziua Veteranilor de Război din România s-a instituit în baza Legii nr. 303/2007, sărbătorirea acesteia organizându-se, anual, pe 29 aprilie.
În prezent, în România mai trăiesc cca. 64.000 de veterani de război, 9.000 de văduve de război şi 189.000 de văduve de veterani de război.

---

22 aprilie 2010

DEPLASAREA REPREZENTANŢILOR OFICIULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În perioada 18-22.04.2010 o delegaţie a Oficiului a efectuat o misiune de documentare în Republica Moldova, în vederea analizării, la faţa locului, a oportunităţii demarării unor proiecte de reconstrucţie/reabilitare a unor cimitire şi monumente comemorative de război româneşti.

În acest sens, delegaţii români au cercetat mai multe obiective de acest tip, în localităţile: Chişinău, Crocmaz (raion Ştefan Vodă), Slobozia-Horodişte (raion Rezina), Morozeni (raion Orhei), Mana (raion Orhei), Călăraşi (raion Călăraşi) şi Hănăsenii Noi (raion Cantemir). În urma studiului în teren şi a discuţiilor cu autorităţile locale au fost identificate două proiecte cu şanse reale de aplicare pentru anul în curs; este vorba de cimitirele eroilor români din Crocmaz şi Slobozia-Horodişte, acolo unde, au fost înhumaţi 46, respectiv 15 militari români căzuţi în al Doilea Război Mondial.

De asemenea, delegaţia română a evaluat calitatea şi stadiul lucrărilor de la Cimitirul eroilor români din Vărzăreşti (raion Nisporeni) – pentru care Oficiul a finanţat lucrările de reconstrucţie –, finalizarea lucrărilor şi organizarea ceremoniei de inaugurare fiind estimată pentru sfârşitul lunii iunie.

În ceea ce priveşte reconstrucţia capelei-osuar din Cimitirul internaţional al eroilor din Chişinău (zona Botanica), reprezentanţii Oficiului, împreună cu cei ai Primăriei Municipiului Chişinău, au căutat soluţii de deblocare a situaţiei create prin atribuirea terenului, pe care este situat fostul cimitir, unei companii cu capital străin. S-au luat în discuţie mai multe soluţii, inclusiv un schimb de terenuri cu proprietarul actual, urmând ca o decizie finală să fie luată, în perspectivă, la nivelul executivului moldovean, printr-o hotărâre de guvern.

---

07 aprilie 2010

MONUMENTELE COMEMORATIVE, ÎN PRIMEJDIE

Cu stupefacţie, am aflat de sustragerea din ansamblul Cimitirului Eroilor situat în municipiul Târgu-Jiu, judeţul Gorj, a bustului generalului Ion CULCER .

Acest monument istoric – creaţie de excepţie a sculptorului Oscar Severin – a fost inaugurat în anul 1920, conform L.M.I. sau 1931, după alte surse.

Din păcate, am constatat că, în ultimii anii , atitudinea de ostilitate a cetăţenilor faţă de mormintele şi monumentele de război a luat amploare. Edificii precum Monumentul Eroilor Patriei, Monumentul Artileriştilor României, Monumentul comemorativ central din Cimitirul Militar Sovietic din Capitală, Cimitirul Ostaşilor Sovietici din comuna Independenţa, judeţul Galaţi, Cimitirul Militarilor Germani din municipiul Brăila şi multe altele au fost ţinta unor acţiuni repetate de vandalizare.

Oficiul urmăreşte rezolvarea acestei situaţii şi reînnoieşte, pe această cale, apelul către cetăţeni pentru respectarea şi cinstirea memoriei celor căzuţi în luptă.“

---

12 martie 2010

STADIUL ACORDULUI INTERGUVERNAMENTAL ROMÂNO-ITALIAN PRIVIND MORMINTELE DE RĂZBOI

În perioada 11-12.03. a.c., la Bucureşti, a avut loc cea de-a doua rundă de negocieri, la nivel de experţi, privind proiectul de Acord interguvernamental româno-italian, care reglementează regimul juridic al mormintelor şi operelor comemorative de război.

Delegaţia italiană a fost condusă de General de brigadă Giuseppantonio CAPPUCCI, directorul Direcţiei Situaţii şi Statistică, Comisariatul General pentru Omagierea Morţilor în Război, iar cea română de către doamna Georgia Gabriela VOICU, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor .
Ordinea de zi a întâlnirii a cuprins discuţii pe baza textului proiectului de acord – convenit la întâlnirea anterioară din luna decembrie, de la Roma. Astfel, a fost perfectat textul acordului, acesta urmând a fi supus procedurilor necesare semnării, specifice fiecărui stat.

Cu prilejul prezenţei în România a reprezentanţilor italieni, ambele delegaţii au adus un omagiu militarilor căzuţi în războaie, prin depunerea unor coroane de flori la monumentul central de la Cimitirul de onoare italian Ghencea.

Conform unor statistici provizorii, pe teritoriul României sunt 1.952 de morminte italiene (cele mai multe în Cimitirul militar italian Ghencea), iar în Italia sunt înhumaţi circa 2.000 de militari români, căzuţi în Primul Război Mondial.“

 

---

03 martie 2010

OMAGIUL PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI PENTRU PRIZONIERII ROMÂNI ÎNHUMAŢI ÎN REPUBLICA KAZAHSTAN

În cea de-a doua zi a vizitei de stat în Republica Kazahstan Preşedintele României, domnul Traian BĂSESCU a depus o coroană de flori la însemnul comemorativ ridicat în memoria soldaţilor români în complexul memorial Spassk, aducând astfel un omagiu eroilor români care au murit în lagărul de prizonieri de război din regiunea Karaganda, între anii 1941 şi 1950. click pentru video

În lagărul de concentrare pentru prizonierii militari străini Spassk nr. 99, situat la 45 de km de oraşul Karaganda, au fost concentraţi peste 66.160 de prizonieri, dintre care: 29.777 au fost nemţi, 22.225 japonezi, 6.740 de români, 1633 austrieci, 1208 polonezi, 1088 italieni, 1139 unguri, 195 finlandezi etc.

Numărul prizonierilor decedaţi în timpul detenţiei se ridică la 7.765, dintre care 827 au fost militari români. click pentru documentar

Însemnul comemorativ dedicat memoriei prizonierilor români din Spassk, regiunea Karaganda – ridicat prin grija fostului ambasador român în Kazahstan, domnul Vasile SOARE – a fost dezvelit la 9 septembrie 2003.

 

---

19 februarie 2010

COMEMORAREA MILITARILOR SOVIETICI LA BUCUREŞTI

Vineri, 19 februarie a.c., în Bucureşti, la Cimitirul Militarilor Sovietici situat în Şoseaua Pipera, Excelenţa Sa, ambasadorul Republicii Federaţiei Ruse, domnul Alexandr CIURILIN a organizat o ceremonie comemorativă cu prilejul sărbătoririi Zilei Armatei Federaţiei Ruse.

Din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, a participat o delegaţie condusă de doamna director Georgia Gabriela VOICU, care a depus o jerbă de flori.

De asemenea, la ceremonie au luat parte reprezentanţi ai Ministerul Apărării Naţionale, ai Jandarmeriei Române, ai Primăriei Capitalei, ai asociaţiilor de veterani de război şi ai Revoluţiei Române de la 1989, precum şi membri ai misiunilor diplomatice şi consulare ale altor state la Bucureşti şi alţi înalţi oficiali.

În Cimitirul militarilor sovietici sunt înhumaţi 501 militari sovietici, dintre care 458 identificaţi şi 43 neidentificaţi. În cimitir sunt 470 de morminte individuale şi 11 gropi comune.

Monumentul Militarilor Sovietici, opera sculptorului Constantin BARASCHI, creată în anul 1945, face parte din ansamblul comemorativ din anii ‘90.“

---

28 ianuarie 2010

VIZITA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI LA PRIMUL CIMITIR DE ONOARE RECONSTRUIT DE OFICIUL NAŢIONAL PENTRU CULTUL EROILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Aflat în vizită oficială în Republica Moldova, Traian Băsescu, Preşedintele României, însoţit de Mihai Ghimpu, Preşedintele interimar al Republicii Moldova, a participat, în data de 28 ianuarie 2010, la slujba religioasă de pomenire a eroilor români din cel de-Al Doilea Război Mondial, înhumaţi în Cimitirul de Onoare Românesc de la Ţiganca. click pentru documentar

Serviciul religios a fost săvârşit de Înaltpreasfinţitul Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, asistat de un sobor de preoţi, după care cei doi preşedinţi au depus câte o coroană de flori la mormintele comune ale celor 1020 militari români. Într-o atmosferă încărcată de semnificaţiile faptelor de arme şi de spiritul de jertfă al ostaşilor români, au fost intonate imnurile de stat ale României şi Republicii Moldova.
Ceremonialul desfăşurat la Ţiganca s-a bucurat de participarea unor înalte oficialităţi de stat din România şi Republica Moldova, autorităţi locale, precum şi peste 5000 de locuitori din împrejurimi. click pentru galerie foto şi video

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt înhumaţi cca. 7.800 eroi români în peste 300 locuri de înhumare, decedaţi în cele două războaie mondiale. Principalele localităţi în care sunt înhumaţi militarii români sunt: Ţiganca (1.020), Cania (938), Tighina (518), Soroca (455), Miclăuşeni (350), Chişinău (232).
În vara anului 2004, imediat după înfiinţare, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi-a propus ca prim proiect extern reconstrucţia Cimitirului de onoare românesc de la Ţiganca, respectându-se întocmai amplasamentul şi dimensiunile pe care acesta le-a avut la înfiinţarea sa, în 1941.

Inaugurarea oficială a avut loc în data de 1 iunie 2006, de Ziua Eroilor, la ceremonia oficială organizată cu acest prilej participând înalte oficialităţi civile şi militare, înalţi prelaţi din România şi din Republica Moldova.

Ulterior, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi-a continuat misiunea de cinstire a memoriei eroilor români căzuţi pe teritoriul Republicii Moldova prin amenajarea şi reabilitarea cimitirelor de onoare de la Cania şi Miclăuşeni, a parcelelor de onoare de la Feşteliţa şi Neculăieuca şi a operelor comemorative de la Vărvăreuca şi Dealu Epureni.

---

15 ianuarie 2010

160 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti

Mihai Eminescu (n. 15.01. 1850 – d. 15.06. 1889)

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

(Glossă)

 

---

 

 

actualitate