Informatii despre Castelul Tepes
   
Actualitate
Flash news

Despre instituţie
Conducere
Sediu - Castelul Ţepeş
Legislaţie
Informaţii de interes public
Buletin informativ
Fişe de evidenţă


Cimitire de onoare
Mausolee
Mormântul Ostaşului Necunoscut
Monumente
Lista morţilor de război

Arhivă evenimente
Paşi prin istorie
Proiecte
Raport anual

Utilitate publică
Manual strămutări

Arhiva foto
Achiziţii
Diplome de excelenţă
Anunţuri
Download
Tabere de voluntari
Vitrina de carte
Legături utile


HOME      CONTACT

 

 





Evidenţa, pe judeţe, a mormintelor şi operelor comemorative de război

 Monumente în suferinţă

  Portrete de eroi

  Prietenii ne scriu


DOCUMENTARE

Ostffyasszonyfa, Ungaria

Cultul Eroilor

Cimitirul de la Ţiganca, Republica Moldova

Lagărul de la Tuchola

Lagărul de la Karaganda, Kazahstan

 




CALENDAR ISTORIC

IANUARIE (GERAR)

1
Se naşte General de brigadă Alexandru Candiano-Popescu (1841-1901). Mobilizat la cerere în Războiul de Independenţă (1877-1878), a condus eroicul atac al Batalionului 2 Vânători din Divizia 4 Infanterie, soldat cu ocuparea redutei Griviţa I (1877)

 5
Primul Război Mondial : armata română începe Bătălia de la Pralea (1917)

6
Moare generalul Geratimusz Morar (1917-2014), combatant pe Frontul de Est (22 iunie 1891 – 15 mai 1944) la Ojevo, Mariopol, Kerci, Sevastopol, Ceaplinka, Simferopol şi Eupatoria.

 7
Se înfiinţează ordinul militar de război Mihai Viteazul, cu trei clase (1917).
Primul Război Mondial : trupele germano-austro-ungare ocupă oraşul Focşani (1917).

8

Se naşte Iuliu Maniu (1873-1959), politician român, autorul moral al constituirii unei armate naţionale în Transilvania din ofiţeri şi soldaţi români din armata imperială

9
Primul Război Mondial : se încheie atacul germano-austro-ungar asupra liniei Milcovului, ocupând-se Brăila şi atingându-se linia Siretului (1917)
Al Doilea Război Mondial: vânătorii de munte români eliberează localitatea Zelsonec (1945)

 

10
Se naşte Horia Chiriac (1892), aviator român mort în misiune în Primul Război Mondial (1916)
Are loc solemnitatea sfinţirii locului pe care se va organiza Cimitirul de onoare de la Mircea Vodă, jud. Constanţa (1926)


12
Războiul de Independenţă : trupele române ocupă Smârdanul (1878)

13
Moare generalul de armată Petre Dumitrescu (1882-1950), al doilea general român care a comandat o armată germană pe Frontul de Est

14
Se naşte Ecaterina Teodoroiu (1984-1917), Eroina de la Jiu

15
Moare Mihai Eminescu (1850-1889), cel „mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”.
Al Doilea Război Mondial : se încheie participarea armatei române la Operaţia Budapesta, pentru eliberarea capitalei Ungariei (1945)

16
Primul Război Mondial : Bătălia de la Caşin - armata română opreşte ofensivă lansată de trupele germano-austro-ungare pe linia Valea Caşinului - Valea Şuşiţei - Valea Putnei (1917)

18
Primul Război Mondial : armata română câştigă bătălia de la Pralea, modificând linia frontului pentru a ţine sub control Valea Şuşiţei (1917). Drapelul de luptă al Regimentului Bacău nr. 27 a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul pentru că soldaţii regimentului au respins inamicul prin lupta corp la corp la cota 773, Bordeiul lui Mihai Viteazul şi la cota 779, capturând prizonieri şi mitraliere.

24
Se naşte Eugeniu Iorgulescu (1881), aviator român mort în misine în Primul Război Mondial (1916)
Moare General de brigadă Mihail Pastia (1839-1899), participant la Războiul de Independenţă, când a contribuit substanţial la ocuparea Vidinului (1878).
Ziua Unirii

26
Se naşte generalul Gheorghe Avramescu (1884-1945), combatant în Primul şi Al Doilea Război Mondial

27
Se naşte mareşalul Constantin Presan (1861-1943) la Butimanu (jud. Dâmboviţa)

29
Al Doilea Război Mondial: armata română începe operaţiunile militare pentru cucerirea masivului Javorina din munţii Tatra (1945)

31
Al Doilea Război Mondial:
armata a 6-a germană capitulează la Stalingrad (1943)
Armata 4 română eliberează oraşul Brezno (1945)

PORTRETUL LUNII IANUARIE

Generalul Stan Poetaş mort la datorie în luptele pentru apărarea Basarabiei

 

Faptele de arme ale eroului general Stan Poetaş rămân, în istoria Primului Război Mondial, ca un puternic exemplu de dragoste de neam şi datorie.

Eroul s-a născut în comuna Ulmu, judeţul Brăila, în data de 5 decembrie 1870, într-o familie de ţărani. A urmat şcoala primară, gimnaziul, apoi şcoala militară, pe care a absolvit-o în anul 1889, cu gradul de sublocotenent. Ulterior a devenit comandant de pluton, iar în perioada Primului Război Mondial, a fost înaintat la gradul de colonel, oferindu-i-se cu această ocazie comanda Regimentului 40 Infanterie Călugăreni.

Între anii 1916-1918, generalul Poetaş s-a distins prin modul în care şi-a condus subordonaţii în luptă, pe fronturile de la Amzacea şi Topraisar, Călugăreni şi Meragi-Bei, Videle, Cartojani şi Mărăşeşti. „ Nu ştiţi voi copii, că România noastră n-ar mai fi România, dacă am lăsa aceşti necruţători să înainteze ? Nu v-ar durea oasele până şi în mormânt când numele scump al ţării noastre s-ar şterge din cartea lumii şi când peste cuprinsul Ţării noastre dragi ar scrie duşmanul, cu mâna lui murdară, Ţara Ungurească sau Bulgaria ?” le spunea el soldaţilor mobilizându-i şi încurajându-i pe câmpul de luptă.

În luna ianuarie 1919, generalul Poetaş se afla la comanda Brigazii 17 din Divizia IX Infanterie, care îşi avea sectorul de front în judeţele Hotin şi Soroca. Primise ordin să asigure frontiera Nistrului împotriva incursiunilor bandelor bolşevice, care terorizau şi propagau idei bolşevice revizioniste în rândul populaţiei româneşti din Basarabia.

În noaptea de 19 spre 20 ianuarie 1919, bandele bolşevice au trecut Nistrul şi au atacat trupele române în zona Atachi (azi Otaci, Republica Moldova), acolo unde staţionau două batalioane de infanterie şi două baterii de artilerie, aflate sub comanda generalului Stan Poetaş. În dimineaţa zilei de 23 ianuarie, acestea s-au angajat într-o luptă violentă cu inamicul, acesta fiind sprijinit puternic de către locuitorii satelor contaminate de propaganda bolşevică.

În cursul acestor încleştări, în zona satului Călărăşăuca, generalul Stan Poetaş a fost împuşcat, în timp ce îşi inspecta trupele. Iată cum descria Constantin Kiriţescu moartea tragică a eroului: „ I-a fost dat să moară, lovit de un glonţ mişel tras din spate, acestui erou legendar al armatei române care la Tropaisar, Neajlov şi Mărăşeşti înfruntase moartea în faţă în cele mai dramatice momente ale războiului nostru

Eroismul generalului Stan Poetaş, o încununare a vitejiei şi a spiritului de sacrificiu dovedite de către militarii români pe fronturile Primului Război Mondial, este relefiat sugestiv de propriile cuvinte: „ Să ştiţi copii iubiţi, că ultima mea voinţă a fost victoria sau moarte ! Termin spunându-vă la toţi: Voi fi acolo unde veti fi şi voi, iar voi să fiţi întotdeauna acolo unde voi fi eu ”.


Eroul familiei mele

În urma analizării şi evaluării lucrărilor din concurs de către Comisia de evaluare, cele mai mari punctaje au fost obţinute de către următorii participanţi:

  • Locul I: Teodorescu Alexandru, Morteni, jud. Dâmboviţa;
  • Locul al II-lea: Frecuş Andreea, Morteni, jud. Dâmboviţa.

Participanţii vor primi diplome de participare.

Premiile, constând în cărţi cu tematică istorică şi diplomele de participare acordate de Oficiu, vor fi expediate cîştigătorilor prin poştă.

Vă mulţumim pentru participare şi vă aşteptăm şi la ediţiile următoare.


 

Paşi prin istorie

Eroi români la Worms

 

 

Începând cu septembrie 1916, prizonierii români de pe frontul din Transilvania au fost încărcaţi în vagoane de marfă şi transportaţi în lagăre situate pe teritoriile Austriei, Franţei, Germaniei, Poloniei şi Ungariei.
Uneori, prizonierii români au ajuns la destinaţie şi după o lună de zile, fiind obligaţi să aştepte, în vagoanele care staţionau în gări, zile la rând.
Lagărul prizonierilor de la Worms, Germania, a fost folosit în special pentru internarea prizonierilor români şi ruşi.
Hrana improprie şi lucrul la asfaltarea drumurilor, constuirea liniilor de cale ferată sau secarea unor mlaştini au fost condiţiile în care au murit o serie de prizonieri.
Internaţi înaintea prizonierilor români, prizonierii ruşi au fost înmormântaţi individual, având şi un monument central cu rol comemorativ.
În schimb, prizonierii români au fost înhumaţi în gropi comune.
Până în prezent, în baza certificatelor de deces, specialiştii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au identificat 168 de prizonieri români, care au fost înmormântaţi în Cimitirul eroilor din Worms.
Evidenţa nominală a eroilor români înhumaţi la Worms poate fi accesată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.
Unul din proiectele Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în anul 2017 constă în amenajarea unui monument al eroilor români la Worms, în conformitate cu Hotărârea Guvernului 821/2015, privind aprobarea Programului naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial.


 

actualitate

- Arhivă evenimente -

     

Copyright 2006 Oficiul Naional pentru Cultul Eroilor