Informatii despre Castelul Tepes
   
Actualitate
Flash news

Despre instituţie
Conducere
Sediu - Castelul Ţepeş
Legislaţie
Informaţii de interes public
Buletin informativ
Fişe de evidenţă


Cimitire de onoare
Mausolee
Mormântul Ostaşului Necunoscut
Monumente
Lista morţilor de război

Arhivă evenimente
Paşi prin istorie
Proiecte
Raport anual

Utilitate publică
Manual strămutări

Arhiva foto
Achiziţii
Diplome de excelenţă
Anunţuri
Download
Tabere de voluntari
Vitrina de carte
Legături utile


 

 



historia.ro


Evidenţa, pe judeţe, a mormintelor şi operelor comemorative de război

 Monumente în suferinţă

  Portrete de eroi

  Prietenii ne scriu


DOCUMENTARE

Ostffyasszonyfa, Ungaria

Cultul Eroilor

Cimitirul de la Ţiganca, Republica Moldova

Lagărul de la Tuchola

Lagărul de la Karaganda, Kazahstan

 




CALENDAR ISTORIC

FEBRUARIE (FĂURAR)

1

Se inaugureaz ă monumentul militarilor români morţi în lagărul de prizonieri de la Suzdal, regiunea Vladimir, Federaţia Rusă (2014).

Ziua Intentendenţei Militare.

2

Al Doilea Război Mondial: Se încheie Bătălia de la Stalingrad (1943), soldată cu încercuirea armatelor române şi germane.

5

România devenie membră de facto a NATO (2004)

8

Franţa, Germania şi Marea Britanie recunosc Independenţa de stat a României (1880)

10

Armata 1 română trece la ofensivă în Munţii Javorina (10 februarie – 18 martie 1944).

11

Al Doilea Război Mondial: generalul Dimitrie Petrescu Tocineanu moare în luptă pe Frontul de Est (1943).

12

Garnizoanele otomane de la Vidin şi Belogradcik se predau trupelor române (1878)

Consiliul militar interaliat de la Paris aprobă înaintarea armatei române pe aliniamentul Satu Mare – Carei – Oradea – Salonta – Arad (1919)

13

Armata română eliberează oraşul Budapesta de sub ocupaţia germană (1945).

15

Apare primul număr al revistei România Militară (1864).

21

Primul Război Mondial: începe Bătălia de la Verdun (1916) , soldată cu un milion de morţi de război.

Ziua internaţională a limbii materne (UNESCO).

23

Ziua Hidrografului Militar

24

Se instituie Medalia „Virtutea Aeronautică“ (1931)

Paşi prin istorie

Eroii români înhumaţi în municipiul Bacău la Poligonul de tragere şi Lazaret

 

Primul Razboi Mondial Documentar

Începând cu toamna anului 1916, în contextul în care Bacăul s-a aflat în apropiere de linia frontului, zeci de case şi imobile private au fost transformate în spitale şi în infirmerii. De asemenea, din cauza spaţiului limitat, militarii valizi au fost încartiruiţi câte 10-15 în camere în care, în condiţii normale, locuiau maxim cinci persoane. În scurt timp, tifosul exantematic a crescut numărul militarilor care au murit în timpul şi din cauza Primului Război Mondial.
Pe raza municipiului Bacău au fost amenajate două cimitire ale eroilor, Poligonul de tragere şi Lazaret.
Eroii înhumaţi în Cimitirul eroilor Poligonul de tragere au murit în perioada octombrie 1916 - februarie 1918, în spitale de campanie sau în infirmerii, fiind înhumaţi în 234 de morminte comune.
În cadrul necropolei au fost înhumaţi în total 9.607 eroi, din care sunt identificaţi nominal 4.056 români, 2 ruşi, un civil turc şi un prizonier german; 4.000 de ruşi sunt identificaţi după naţionalitate, iar 1.547 eroi sunt neidentificaţi.
În Cimitirul Lazaret sunt înhumaţi 54 de eroi identificaţi nominal, majoritatea provenind din rândul medicilor militari, alte câteva sute de eroi fiind neidentificaţi.
Evidenţele nominale ale eroilor români înhumaţi în cimitirele eroilor Poligonul de tragere şi Lazaret din municipiul Bacău, jud. Bacău, pot fi consultate pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.


Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor

Lansează cea de-a V-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi!

în perioada 20 .01 – 07.04.2017

Aşteptăm participarea dumneavoastră!

Concursul cuprinde două cerinţe principale pe care trebuie să le îndeplinească participanţii:

  • realizarea unei picturi (sau desen) cu tema „ Eroul familiei mele şi trecutul ţării mele”;
  • redactarea unui eseu având ca temă „ Eroul familiei mele şi prezentul ţării mele”.

Vor fi declarate câştigătoare 7 lucrări (3 premii şi 4 menţiuni), care vor obţine cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câştigătorilor vor fi afişate pe site-ul instituţiei, începând cu data de 14.04.2017.

Premiile constau în cărţi cu tematică istorică, iar lucrările participanţilor vor fi expuse într-un stand, cu prilejul   Zilei Porţilor Deschise, eveniment pe care Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor îl va organiza în anul 2017, la Castelul Ţepeş din Parcul Carol I din Capitală.

Pentru mai multe detalii privind condiţiile de participare, vă rugăm să consultaţi Regulamentul Concursului.


 

PORTRETUL LUNII IANUARIE

Generalul Stan Poetaş mort la datorie în luptele pentru apărarea Basarabiei

 

Faptele de arme ale eroului general Stan Poetaş rămân, în istoria Primului Război Mondial, ca un puternic exemplu de dragoste de neam şi datorie.

Eroul s-a născut în comuna Ulmu, judeţul Brăila, în data de 5 decembrie 1870, într-o familie de ţărani. A urmat şcoala primară, gimnaziul, apoi şcoala militară, pe care a absolvit-o în anul 1889, cu gradul de sublocotenent. Ulterior a devenit comandant de pluton, iar în perioada Primului Război Mondial, a fost înaintat la gradul de colonel, oferindu-i-se cu această ocazie comanda Regimentului 40 Infanterie Călugăreni.

Între anii 1916-1918, generalul Poetaş s-a distins prin modul în care şi-a condus subordonaţii în luptă, pe fronturile de la Amzacea şi Topraisar, Călugăreni şi Meragi-Bei, Videle, Cartojani şi Mărăşeşti. „Nu ştiţi voi copii, că România noastră n-ar mai fi România, dacă am lăsa aceşti necruţători să înainteze ? Nu v-ar durea oasele până şi în mormânt când numele scump al ţării noastre s-ar şterge din cartea lumii şi când peste cuprinsul Ţării noastre dragi ar scrie duşmanul, cu mâna lui murdară, Ţara Ungurească sau Bulgaria ?”, le spunea el soldaţilor mobilizându-i şi încurajându-i pe câmpul de luptă.

În luna ianuarie 1919, generalul Poetaş se afla la comanda Brigazii 17 din Divizia IX Infanterie, care îşi avea sectorul de front în judeţele Hotin şi Soroca. Primise ordin să asigure frontiera Nistrului împotriva incursiunilor bandelor bolşevice, care terorizau şi propagau idei bolşevice revizioniste în rândul populaţiei româneşti din Basarabia.

În noaptea de 19 spre 20 ianuarie 1919, bandele bolşevice au trecut Nistrul şi au atacat trupele române în zona Atachi (azi Otaci, Republica Moldova), acolo unde staţionau două batalioane de infanterie şi două baterii de artilerie, aflate sub comanda generalului Stan Poetaş. În dimineaţa zilei de 23 ianuarie, acestea s-au angajat într-o luptă violentă cu inamicul, acesta fiind sprijinit puternic de către locuitorii satelor contaminate de propaganda bolşevică.

În cursul acestor încleştări, în zona satului Călărăşăuca, generalul Stan Poetaş a fost împuşcat, în timp ce îşi inspecta trupele. Iată cum descria Constantin Kiriţescu moartea tragică a eroului: „I-a fost dat să moară, lovit de un glonţ mişel tras din spate, acestui erou legendar al armatei române care la Tropaisar, Neajlov şi Mărăşeşti înfruntase moartea în faţă în cele mai dramatice momente ale războiului nostru”.

Eroismul generalului Stan Poetaş, o încununare a vitejiei şi a spiritului de sacrificiu dovedite de către militarii români pe fronturile Primului Război Mondial, este relefiat sugestiv de propriile cuvinte: „Să ştiţi copii iubiţi, că ultima mea voinţă a fost victoria sau moarte ! Termin spunându-vă la toţi: Voi fi acolo unde veti fi şi voi, iar voi să fiţi întotdeauna acolo unde voi fi eu”.


Eroul familiei mele

În urma analizării şi evaluării lucrărilor din concurs de către Comisia de evaluare, cele mai mari punctaje au fost obţinute de către următorii participanţi:

  • Locul I: Teodorescu Alexandru, Morteni, jud. Dâmboviţa;
  • Locul al II-lea: Frecuş Andreea, Morteni, jud. Dâmboviţa.

Participanţii vor primi diplome de participare.

Premiile, constând în cărţi cu tematică istorică şi diplomele de participare acordate de Oficiu, vor fi expediate cîştigătorilor prin poştă.

Vă mulţumim pentru participare şi vă aşteptăm şi la ediţiile următoare.


 

Paşi prin istorie

Eroi români la Worms

 

 

Începând cu septembrie 1916, prizonierii români de pe frontul din Transilvania au fost încărcaţi în vagoane de marfă şi transportaţi în lagăre situate pe teritoriile Austriei, Franţei, Germaniei, Poloniei şi Ungariei.
Uneori, prizonierii români au ajuns la destinaţie şi după o lună de zile, fiind obligaţi să aştepte, în vagoanele care staţionau în gări, zile la rând.
Lagărul prizonierilor de la Worms, Germania, a fost folosit în special pentru internarea prizonierilor români şi ruşi.
Hrana improprie şi lucrul la asfaltarea drumurilor, constuirea liniilor de cale ferată sau secarea unor mlaştini au fost condiţiile în care au murit o serie de prizonieri.
Internaţi înaintea prizonierilor români, prizonierii ruşi au fost înmormântaţi individual, având şi un monument central cu rol comemorativ.
În schimb, prizonierii români au fost înhumaţi în gropi comune.
Până în prezent, în baza certificatelor de deces, specialiştii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au identificat 168 de prizonieri români, care au fost înmormântaţi în Cimitirul eroilor din Worms.
Evidenţa nominală a eroilor români înhumaţi la Worms poate fi accesată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.
Unul din proiectele Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în anul 2017 constă în amenajarea unui monument al eroilor români la Worms, în conformitate cu Hotărârea Guvernului 821/2015, privind aprobarea Programului naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial.


 

Casinouri Online Germania

actualitate

- Arhivă evenimente -

2022 Copyrights | once.ro